Când vine vorba de hrana pisicii tale, este esențial să respecți biologia sa unică. Dieta unei feline trebuie să fie mereu bazată pe produse de origine animală, iar acest principiu te va ghida în toate alegerile. Înainte de a cumpăra, analizează eticheta. Apoi, planifică mai multe mese mici pe parcursul zilei și ajustează cantitatea de hrană la nevoile calorice reale ale animalului tău. Astfel, vei evita cele mai comune greșeli pe care le fac, fără să vrea, mulți proprietari.
1. Ignorarea faptului că pisica este un carnivor strict
Pisicile sunt, prin definiție, carnivore stricte. Întregul lor sistem digestiv este adaptat pentru a procesa exclusiv hrană de origine animală. Acest lucru este evident dacă ne uităm la dantura lor cu 30 de dinți ascuțiți, perfectă pentru sfâșiat, sau la stomacul mic, cu un pH foarte acid, conceput să digere rapid proteinele și grăsimile.
Prin urmare, dieta unei pisici domestice trebuie să se bazeze pe carne. Aceasta poate proveni din hrană comercială de înaltă calitate sau din diete preparate în casă, precum BARF (Biologically Appropriate Raw Food), care conțin un amestec echilibrat de carne, organe și suplimente calculate cu precizie.
A încerca să hrănești o pisică cu o dietă vegetariană sau vegană este o greșeală fundamentală, care va duce inevitabil la carențe grave și probleme severe de sănătate. De exemplu, vitamina A, esențială pentru pisici, poate fi asimilată corect doar din surse animale, precum ficatul.
2. Hrănirea exclusivă cu mușchi (carne macră)
Dacă pisicile sunt carnivore, înseamnă că o dietă bazată doar pe carne este suficientă? Absolut nu! În natură, o pisică nu consumă doar mușchii prăzii sale. Ea mănâncă prada integral: organe interne, sânge, oase și conținutul stomacului. Acesta este modelul unei diete complete.
Dacă optezi pentru o dietă preparată în casă (tip BARF), pe lângă carnea macră, este obligatoriu să incluzi organe și un set de suplimente pentru a replica o pradă întreagă. De exemplu, fierul poate fi suplimentat cu hemoglobină, iar vitaminele din complexul B, cu drojdie de bere.
Chiar și hrana comercială de calitate superioară nu conține doar carne. Producătorii buni folosesc carnea ca ingredient de bază, dar o completează cu organe, ulei de pește, ouă și, uneori, cantități mici de legume sau ierburi, pentru a crea un profil nutrițional complet.
Nu au fost găsite produse.
3. Neînțelegerea etichetelor de hrană
Eticheta este cartea de vizită a produsului și îți spune dacă acesta poate constitui baza dietei pisicii tale. Caută mereu mențiunea „hrană completă” sau „hrană de întreținere”. Aceasta garantează că produsul acoperă integral necesarul de nutrienți.
Pe de altă parte, „hrana complementară” nu este echilibrată nutrițional și nu poate constitui dieta de bază. Este gândită doar ca o recompensă, un potențiator de gust sau o modalitate de a administra un medicament.
Fii atent și la grupa de vârstă căreia i se adresează produsul. Deși pisica are nevoie de carne în toate etapele vieții, nevoile unui pisoi în creștere sunt diferite de cele ale unui senior. Același principiu se aplică și pisicilor sterilizate, al căror necesar caloric scade semnificativ.
Ce să cauți pe etichetă:
- O listă de ingrediente clară și ușor de înțeles.
- Speciile de animale folosite și procentajul lor exact.
- Un raport corect între carne și organe.
- Ce să eviți: cereale, zahăr, coloranți artificiali și conservanți.
4. Oferirea resturilor de la masa familiei
O greșeală majoră este să-i oferi pisicii mâncare de pe masa ta. Singurele lucruri pe care le poți împărți în siguranță din frigiderul tău sunt carnea crudă sau gătită (necondimentată) și ouăle.
Uită de produsele procesate. Șunca, mezelurile sau cârnații conțin sare și condimente periculoase pentru pisici. Nu-i oferi niciodată resturi de la cină. Supele, carnea condimentată sau cartofii nu au ce căuta în bolul unei pisici. De asemenea, nu găti „special” pentru ea dacă nu știi cum să echilibrezi corect masa. O porție de piept de pui cu orez și morcovi este un mit și, pe termen lung, va provoca mai mult rău decât bine.
5. Credința că laptele este bun pentru pisici
Laptele este bun pentru pisici doar în desene animate. În realitate, majoritatea pisicilor adulte nu pot digera lactoza, ceea ce le provoacă tulburări digestive. Nici cazeina sau excesul de zaharuri din lapte nu sunt benefice.
6. Ignorarea alimentelor toxice
Anumite alimente comune în bucătăria noastră sunt extrem de periculoase pentru pisici. Asigură-te că pisica ta nu are acces la:
- Alcool
- Avocado
- Ceapă, usturoi, arpagic
- Ciocolată și cacao
- Xilitol (îndulcitor artificial)
- Nuci de Macadamia
- Struguri și stafide
- Sâmburi de caise sau piersici
7. Hrănirea pisicii de 1-2 ori pe zi
Indiferent de rasă, fie că este o pisică Siberiană, British Shorthair sau una comună, instinctul rămâne același: nevoia de mese mici și frecvente.
Răspunsul la întrebarea „Cât de des?” este simplu: cât mai des posibil. Pentru o pisică adultă, ideal ar fi să planifici 5-6 porții mici pe parcursul zilei: una dimineața, una înainte de a pleca la serviciu, două la întoarcere, una seara și ultima înainte de culcare. Hrănitoarele automate pot fi un ajutor excelent.
Hrănirea în 1-2 porții mari pe zi este o greșeală majoră care stresează sistemul digestiv și poate contribui la probleme de sănătate și de comportament.
8. Supraalimentarea și accesul constant la hrană
A oferi mese frecvente nu înseamnă a oferi mâncare nelimitat. O greșeală comună este umplerea bolului „la refuz”, permițând pisicii să mănânce oricând dorește (hrănire ad libitum). Acest obicei duce aproape sigur la supraalimentare și obezitate sau, în cazul pisicilor mofturoase, la refuzul hranei care stă de prea mult timp în bol.
Calculează porția zilnică totală în funcție de greutatea, vârsta, nivelul de activitate și statusul (sterilizată sau nu) al pisicii tale, apoi împarte acea cantitate în cele 5-6 mese.
9. Nemodificarea dietei în caz de boală
Cea mai mare greșeală în cazul unei pisici bolnave este să nu faci nicio ajustare în dietă. Alimentația este o componentă cheie a tratamentului și poate accelera vindecarea sau, dimpotrivă, agrava boala. Colaborează mereu cu medicul veterinar. Iată câteva principii de bază:
- Insuficiență renală: Dietă cu umiditate ridicată, proteine de înaltă calitate și nivel redus de fosfor.
- Pancreatită: Dietă săracă în carbohidrați, cu grăsimi reduse și, posibil, cu adaos de enzime digestive.
- Afecțiuni hepatice: Dietă de bună calitate, cu un nivel standard de proteine și grăsimi medii, completată cu suplimente specifice.
- Diabet: Dietă cu un nivel cât mai scăzut de carbohidrați și administrarea insulinei conform recomandărilor stricte ale medicului.
